Comuna Orodel Judetul Dolj

Victor Piţurcă ( nacido en Orodel (Dolj), 8 de mayo de 1956) es un ex delantero de fútbol rumano, ex entrenador del equipo nacional de Rumania y el actual entrenador del FC Universitatea Craiova.

En 1983, fue contratado por el Steaua Bucarest. Con el equipo, Piţurcă ganó la Copa de Europa en 7 Mayo 1986 en el Estadio Ramón Sánchez Pizjuán, Sevilla (el otro equipo finalista el FC Barcelona) y la Supercopa de Europa –24 Febrero 1987 Louis II, Monaco (Monaco) . Además, fue finalista de la Copa de Europa en 1989 y semifinalista en 1988. En cuanto a los torneos domésticos, Piţurcă ganó el campeonato nacional en cinco ocasiones y la Copa de Rumania en cuatro ocasiones. Fue el máximo anotador de la temporada 1987-1998 de la Liga I.

En 1996, fue nombrado entrenador de la selección sub-21 de Rumania, a la cual dirigió durante la Eurocopa sub-21 en 1998. Ese mismo año, fue designado como director técnico de la selección mayor de Rumania y logró clasificar al equipo a la Eurocopa 2000. A pesar de lograr la clasificación sin ninguna derrota, Piţurcă tuvo que abandonar el cargo antes del campeonato, debito a un altercado con los jugadores Gheorghe Hagi y Gheorghe Popescu.

Orodel es un pueblo en el condado de Dolj, la region de Oltenia, en Rumania. Despues de la ultima reforma administrativa del año 1968 esta compuesto por 5 aldeas: Bechet, Calugarei, Cornu, Orodel y Teiu. Todas ellas han conservado sus antiguos nombres. La anterior reforma administrativa se habia hecho en el 1899. La superficie total del pueblo es de unos 84 kilometros cuadrados, con una forma casi hexagonal. La poblacion actual es de unos 3300 habitantes.

Noi, cei care ne aflam intre tinerete si batranete, cei nascuti pe timpul guvernarii comuniste, ne-am considerat mereu generatia de sacrificiu a Romaniei. Am vazut caderea comunismului si ne-am trezit in fata Libertatii, nepregatiti si speriati. Politicienii au vandut ce mai ramasese de pret prin tara ca sa nu le mai ducem grija (or fi considerat ca e mai bine sa le ducem dorul).

Dar chiar si asa ar trebui sa vedem partile bune ale acestei generatii: am copilarit jucand v-ati ascunselea, tara-tara vrem ostasi, ratele si vanatorii, nu jucand pe computer sau PS; am invatat sa inotam in satul bunicilor in paraiase care astazi sunt secate sau contaminate; am participat cu parintii nostri la nuntile unde se canta doar muzica populara cand inca nu se manelizase tara; am vazut campurile cultivate nu parloage ca astazi; am mers in tabere pe timpul vacantei de vara; am mers in carute si sanii trase de cai; am calarit bicicleta fara casca si cotiere, iar cand cadeam puneam pamant sa se opreasca sangerarea; am baut toti din aceeasi sticla in curtea scolii; am vazut iernile de altadata cu zapezi mari, viscole, petrecand sarbatorile in casa bunicilor, unde mancam cozonac facut in casa, paine in cuptor, pe plita sau in test; am mancat fructe si legume facute la vremea lor si cu gustul lor natural; am crescut cu filmele lui Piersic si Nicolaescu; am petrecut revelioanele cu cei mai buni actori de comedie; nu ne-am preocupat de diete si calorii; am calatorit cu  Oltcit-ul; am mancat marmelada la cutie si caramele, zahar cubic si biscuiti varsati la punga,  eugenii si halva, vata pe bat si alvita; am reciclat sticle de vermut la 3 lei si dopuri de pluta; am parlit porcul cu paie, nu cu butelia; am mers la practica agricola; am umblat desculti toate vacantele de vara; am mancat fructele nespalate; am fost ultimii soimi ai patriei si ultimii pionieri; ne-am inghesuit in caminele culturale sa vedem filmele indiene si spectacolele de circ ambulant; am ascultat muzica la pickup, magnetofon y casetofon; am vazut filmele la video cu caseta VHS; am vazut pe bunicile noastre tesand in razboi de lemn, crosetand in macrame sau torcand lana iarna cu fusul pentru a ne impleti sosete; pe noi ne-au crescut in scutece nu ne-au pus pampers; am privit Arabela si Teleenciclopedia la televizorul alb-negru pe lampi; am invatat poeziile la gradinita in romana nu in engleza; am vazut silozurile, fabricile si turnatoriile functionand; am jucat tantar cu boabe de fasole si porumb cu bunicii nostri, in iernile lungi, la gura sobei; ne-am dus cu plugusorul si cu sorcova, cu mos ajunul si cu botezul si cu joimarica; am fost in Turcia sa luam geci de piele pe marci germane; la liceu am trecut „treapta a doua”, nu aveam examen de capacitate si cartile nu se schimbau pe fiecare an, erau gratis si treceau de la un an la altul; am mancat iaurt facut de bunica in oala de pamant, nu cu „bifidus” si in plastic; am baut apa din fantani si izvoare ca toti stramosii nostri, nu apa plata in plastice nocive; 

Lista ar putea continua cu mii de alte trairi ale acestei generatii, dar as vrea sa insist in una foarte …rara: am asistat la trecera intr-un nou mileniu, cand se credea ca vor innebuni computerele si vor declansa un haos…

Poate ca nu am realizat cat de important era momentul, multi nici nu isi amintesc ce au facut la cumpana dintre milenii… dar suntem cei care am scris pe hartie pentru prima data in istorie ” astazi 1 ianuarie 2000…ieri 31 decembrie 1999…”; am vazut eclipsa totala de soare din august 1999;…

Anterioara schimbare de milenii a trait-o generatia care se opunea invaziei stranepotilor hunilor lui Attila si nu isi putea imagina nici cea mai simpla tehnologie de care dispunem noi astazi, inconjurata de lipsuri, moarte, razboaie, pribegie. Urmatoarea generatie care va asista la o cumpana de milenii sigur nu va dispune de energia obtinuta din arderea carbonului, nici nu va sti ce sunt petrolul si benzina, nici nu va fi vazut lei, tigri, ursi, mistreti, elefanti si marea majoritate din animalele salbatice terestre ce cunoastem astazi , nici nu isi va imagina cum se vor fi jucand generatiile anterioare. Sigur va avea o copilarie fericita pe vreo statie spatiala, la un chat cu vreun amic „alien”, nu va alerga  ca noi calare pe un bat de lemn inchipuindu-si ca domoleste un armasar naravas.

Asistam in ultimii ani la o criza mondiala provocata de nu se stie cine, care a inceput nu se stie cand si va dura nu se stie cat. Nu mai sunt lichiditati pe piata…nu mai sunt credite…

Refugiul pentru marile averi este aurul, inca din cele mai vechi timpuri, pentru ca isi mentine valoarea. Se stie ca Toga plamata sau picta pe care o foloseau consulii romani in antichitate costa o uncie de aur (aproximativ 31,1 grame). Astazi, costumul unui politician important  poate costa in jur de 1000 de dolari, adica tot o uncie.

Pana dupa cel de-al diolea razboi mondial au circulat monede oficiale de aur si argint, apoi au fost retrase. De ce? Ne putem face fiecare o idee vazand preturile urmatoare: la inceputul anilor 70 uncia costa 60$ , in 1976 – 120$, in anii ´80 – ajunge la 380$ , in 2004 ajunge la 450$ si doar in 6 ani atinge pretul record de 1251,85$ (9 iunie 2010).

World Gold Council declara ca de-a lungul istoriei s-au extras in jur de 163 000 de tone , ca estimarile rezervelor de aur neextras ajung la 28 000 de tone. Cu o medie de 2400 de tone de aur extras pe an … in vreo 10 ani cererea ar putea  depasi oferta. In acest caz abia atunci vom vorbi de adevarata criza mondiala. Numai China a importat in 2009 mai mult de 90 de tone pentru a satisface cererea interna care se estimeaza ca acest an va creste un 13%. In prezent sunt foarte cautate pe toate pietele lingourile pentru achizitionerea carora este nevoie uneori de rezervare.

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a declarat ca inca nu sunt motive pentru a vorbi despre o criza agricola mondiala, desi pretul graului a crescut un 12% ajungand la 236 euro/tona.

Ken Ash, directorul OCDE, a declarat ca „in acest moment este prea devreme sa facem comparatia cu urcarea de pret din 2007/2008”.

Aceasta incrementare se poate datora secetei din Rusia, al treilea exportator mondial de grau, care a suspendat exportul de grau pana la sfarsitul acestui an, dar si de marirea cererii pe pietele din Asia.

Aceasta pagina consideram ca este a tuturor persoanelor care au vreo legatura sufleteasca sau de sange cu comuna Orodel, judetul Dolj sau cu locuitori ai comunei. Dar nu numai. Dorim sa o facem cunoscuta ca pagina de opinii , comentarii , sugestii si informatii. Dorim sa facem cunoscut ca in comuna noastra exista oameni de incredere, cu suferintele si iluziile lor, mai saraci sau mai bogati decat altii, dar cu dorinta de a aporta ceva, ca si pe aceste meleaguri au existat si exista PERSOANE. Va fi luata in considerare orice idee sau initiativa si se va raspunde personal si personalizat la toate comentariile.

Administratorii acestei pagini – Liviu Marian Bala si Cristi Stefan Brasoveanu – dorim sa facem cunoscute prin prezenta Declaratie de principii obiectivele noastre si speram sa fie in deplin acord cu dorintele membrilor, utilizatorilor  si vizitatorilor.

Citeste restul articolului »

Va rugam sa lasati aici comentariile dumneavoastra despre fotografiile din Galerie. Daca aveti fotografii din Orodel si doriti sa le punem in galerie contactati cu noi. Multumim.