Comuna Orodel Judetul Dolj

Latitudine: 44.23 | Longitudine: 23.23

Pentru realizarea acestui articol am gasit un deosebit ajutor in  „Monografia comunei Orodel“  a domnului prof. dr. Stefan Predu, directorul Scolii Calugarei.

A nu se confunda cu „Monografia comunei Orodel, judetul Dolj” – autor inginer Constantin C. Piturca.

Comuna Orodel, după ultima împartire administrativă din anul 1968, este alcătuită din cinci sate: Bechet, Călugărei, Cornu, Orodel(u) şi Teiu, sate care şi-au păstrat, în decursul timpului, vechile denumiri, dar care şi-au schimbat apartenenţa şi alcătuirea administrativă de la un recensământ la altul. Astfel, recensământul din 1899, satele actualei comune Orodel aparţineau toate judeţului Dolj, plasa Câmpul (resedinţă în localitatea Pleniţa ), dar alcătuiau trei comune : comuna Calugărei de care aparţinea satul Bechet, comuna Cornu de care aparţinea satul Teiu şi comuna Orodel. Această structură administrativă s-a păstrat pâna în anul 1968, când comunele Calugărei şi Cornu au fost desfiinţate, fiind înglobate în comuna Orodel. Unirea celor cinci sate într-o singură comună a fost dictată de profilul lor economic identic, de evoluţia demografică şi de distanţa mică care le desparte. În prezent, teritoriul comunei Orodel(u) se întinde pe o suprafaţă de 83,72 km pătraţi, având o formă aproape hexagonală. Are următorii vecini: la nord – com. Carpen, la sud – com. Caraula, la vest – com. Verbiţa şi com. Pleniţa, iar la est – com. Vârtop şi com. Vela . Comuna Orodel(u) este aşezată în Câmpia Înalta a Bălăciţei, la limita sudică a Podişului Getic . Firul istoric al populării acestor ţinuturi se pierde în negura vremurilor. Descoperirile arheologice ne pun la îndemâna o mare varietate de dovezi materiale care atestă prezenţa timpurie a omului pe aceste meleaguri. Denumirea satului Orodel(u) vine, după cum spun bătrânii, de la expresia « horă de dealuri », întrucât prima vatră era aşezată într-o vale circulară ocolită de dealuri şi care avea patru ieşiri. Pe această vatră au locuit orodelenii până în anii 1844-1846 când, din cauza ciumei care a bântuit în acele vremuri, au fost nevoiţi sa părăsească vechea vatră cunoscută sub numele de Valea Orodelului şi să se mute la o depărtare de 3 km spre nord- vest, pe locul actualei vetre. Împreuna cu locuitorii veniţi din Valea Orodelului s-au aşezat şi locuitorii satului (cătunului) Ulmuleţ, formând o singură aşezare. Denumirea satului Călugărei vine de la apelativul «călugărei». Pentru că aici erau foarte multe păduri de tei, calugării de la mănăstirea Tismana îsi aduceau stupii vara. Întrucât îngrijirea acestora şi extracţia mierii necesitau un anume efort fizic, călugarii trimişi erau, de obicei, călugări tineri (calugărei). Un alt sat component al al comunei Orodel(u) este satul Cornu, despre care se spune ca datează de pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân. În partea de sud,pe versantul stâng al Văii Baboiaşului, exista o fântână numită Fântâna Mircii. Într-una din campaniile sale, Mircea cel Bătrân şi-a stabilit tabăra în aceste locuri şi, pentru a se aproviziona cu apă, soldaţii au săpat o fântână . La nord de satul Cornu se găseşte satul Tei(u). Acesta este format din locuitorii veniţi din localităţile Călugărei, Cornu, Gubaucea şi Orodel să muncească pe moşia boierului Gabroveanu. Numele satului vine de la apelativul tei(u). La răsărit de satul Călugărei, se găseşte cătunul Bechet. În prezent, comuna Orodel din judeţul Dolj are o populaţie de cca 5000 de locuitori . Îndeletnicirea de bază o constituie agricultura (creşterea animalelor si cultivarea plantelor). Prima şcoală de pe teritoriul comunei Orodel a fost înfiintata în anul 1874, în satul Cornu. În 1880, ia fiinţă o şcoală şi in satul Orodel(u). În celelalte trei sate componente ale comunei Orodel(u) localuri proprii de şcoală au fost construite mult mai tărziu, abia după anul 1900. La Călugărei, primul local de şcoală a fost zidit in anul 1924, iar in satul Tei(u), în anul 1932. În cătunul Bechet, şcoala a fost construită în anul 1952. Aceasta însa nu înseamna că în aceste localităţi, tainele învataturii au rămas necunoscute până la datele amintite, deoarece chiar în celelelte două sate Cornu şi Orodel, învatamântul a fost prezent înaintea construirii localurilor de şcoală. El s-a desfăşurat sub îndrumare preoţilor şi a dascălilor, fie într-o cămăruţă din incinta bisericii, cum a fost cazul satelor Corn(u) si Orodel(u), fie într-o casă particulară a unui locuitor mai înstarit (satul Călugărei).