Aurel Piţurcă este şeful catedrei de Stiinte Politice in cadrul Facultăţii de Istorie-Filosofie-Geografie si are o bogată activitate didactică. Este titularul mai multor cursuri de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane: Doctrine politice contemporane, Introducere în stiinţa politică, Probleme globale ale omenirii, Istoria ideilor politice, Istoria economiei nationale, Politologie, Doctrine politice.
S-a născut în Comuna Orodel Judetul Dolj, dar a studiat în mai multe oraşe din ţară. De-a lungul vieţii, Aurel Piţurcă a cumulat o activitate profesională remarcabilă: de la Director al Colegiului Universitar Craiova, Facultatea de Drept „Nicolae Titulescu”, Universitatea din Craiova (1997-2000) până la Reprezentant al României în Comisia C „Dezvoltare rurală si durabilă” din cadrul Ansamblului Regiunilor Europene – Consiliul Europei, Strasbourg – Franţa (1998-2004) şi nu numai.
interviu
Ariadna Scarlat: Aţi studiat în mai multe locuri din ţară – liceul l-aţi facut la Constanţa, facultatea la Bucureşti, iar doctoratul la Cluj. Care este oraşul pe care l-aţi îndrăgit mai mult şi de ce?
Aurel Piţurcă: Constanţa. Acolo am făcut şcoala generală şi liceul. Acolo mi-am facut prietenii şi este locul unde locuiesc fratele şi mama mea.
Andrei Marinaş: De ce aţi ales să faceţi doctoratul în filosofie şi nu în politologie, având în vedere că aceasta este specializarea dumneavoastră?
A. P.: Atunci când am dat eu, nu exista doctorat în politologie, era numai în filosofie, dar am făcut un doctorat cu o temă de politologie. Dacă aş face acum doctoratul, ar fi în politologie.
A. S.: Titlul tezei doctoratului dumneavoastră a fost „Formarea comportamentului politic al tineretului”. A mai rămas ceva neschimbat în acest domeniu faţă de atunci, anul 1988, când încă era comunism?
A. P.: Da, din tematica doctoratului sigur că au mai rămas lucruri neschimbate, căci erau probleme de ordin teoretic: definirea comportamentului, factorii care antrenează comportamentul, ce este comportamentul politic. Doctoratul meu a fost o cercetare sociologică de teren, deci nu erau prea multe elemente de ideologie.
A. M.: Aţi publicat cinci cărţi, iar primele două în acelaşi an – 1997. Cum aţi reuşit să vă împarţiţi timpul între scrierea acestora, Universitatea din Craiova şi Facultatea de Ştiinţe Economice de la Dobeta Turnu-Severin, unde ştim că aţi fost şi decan?
A. P.: Faptul că am publicat două cărţi într-un an a fost doar o coincidenţă. Una am publicat-o la început şi cealaltă la sfârşitul anului, iar materialele le-am adunat în timp. Cât despre aceste cinci cărţi, am fost presat de faptul că studenţii aveau nevoie de cursuri, de cărţi, iar specialitatea urma să fie acreditată şi unul dintre punctele de acreditare este existenţa de manuale, cărţi şi cursuri publicate de cadrele didactice. M-am gândit şi la soluţia aceasta, fiind o necesitate.
Sunt mulţi oameni care m-au impresionat de-a lungul vremii prin activitatea lor
A. S.: Mai există în prezent o formare a comportamentului politic în rândul tinerilor?
A. P.: E normal să existe, sigur. În primul rand e interesul societăţii, al partidelor politice. Acestea din urmă sunt interesate să formeze un anumit comportament al tinerilor. În primul rând pentru a le cunoaşte propriile ideologii, propriile programe, propriile scopuri şi acţiuni şi a-i modela după interesul lor.
A. M.: Dar nu prea fac nimic pentru a-i atrage…
A. P.: Ba fac totuşi câte ceva… Că nu este evident e adevărat, dar fiecare partid încearcă să-şi atragă de partea sa tineretul. Altfel nu s-ar putea explica baza socială a partidelor sau participarea la vot.
A. S.: Având în vedere cunoştinţele dumneavoastră vaste în domeniul politicii, cum puteţi comenta răsturnarea situaţiei de peste noapte a alegerilor prezidenţiale?
A. P.: Au fost nişte exit-polluri care au fost făcute pană la ora 19:00. În aceste exit-polluri nu au fost introduse voturile cetăţenilor din diasporă, iar rezultatele fiind foarte apropiate, era normal să existe posibilitatea ca situaţia să se răstoarne. Dacă ne gândim că diaspora era 0,4 %, dacă avem în vedere faptul că în intervalul 19:00 – 21:00 au venit peste 17 % din votanţi, ne dăm seama că s-a putut modifica rezultatul.
A. M.: Din întreaga istorie politică ne puteţi spune dacă aveţi o personalitate pe care o apreciaţi şi de ce?
A. P.: Da (zâmbeşte)… Este foarte greu de spus… Fiecare personalitate are caracteristicile ei şi este greu să alegi. Poate m-aş hotărî pentru Niccolò Machiavelli sau Jean Jacques Rousseau. Sunt mulţi oameni care m-au impresionat de-a lungul vremii prin activitatea lor, prin ceea ce au făcut, prin cum au gândit şi cum au contribuit la dezvoltarea ştiinţei politice, a politiculului ca practică socială. E greu de ales o singură personalitate.
Ştiinţele Politice erau copilul meu de suflet cum este astăzi Jurnalismul
A. S.: Sunteţi şeful catedrei de Ştiinţe Politice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din anul 1999. În ce mod a ajuns această responsabilitate în plus să facă parte din viaţa dumneavoastră?
A. P.: Eu am fost cel care a creat specializarea de Ştiinţe Politice şi, la un moment dat, m-am identificat cu ea. Fiind în acelaşi timp şi Director General al Colegilor, am fost şi decan, nu am renunţat niciodată la funcţia aceasta de şef de catedră pentru că Ştiinţele Politice erau, să zic aşa, copilul meu de suflet cum este astăzi şi Jurnalismul pe care tot eu l-am creat şi încerc să îl duc la bun sfârşit.
A. M.: Cum este văzută această secţie de Jurnalism de către celelalte facultăţi de jurnalism din ţară?
A. P.: Destul de bine. În primul rand vreau să vă spun că specializarea dispune de un foarte bun plan de învățământ. Eu fiind la A.R.A.C.I.S. (Agenția Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior), având posibilitatea să văd mai multe programe din mai multe centre universitare am putut să fac un plan de învăţământ care să fie foarte bine echilibrat şi care să asigure cunostiinţele teoretice și practice necesare. Eu zic că este destul de apreciată secţia noastră, dar depinde şi de studenţi, precum şi de modul în care viitorii absolvenţi se vor face cunoscuţi.
A. S.: De ce studenţii acestei specializări din anul II nu au în orar niciun curs de limbă străină deşi în planul de învăţămant acesta este trecut?
A. P.: Inițial în planul de învățământ limbile străine se studiau pe parcursul a doi ani, dar din necesitatea reducerii numărului de ore, facultatea a luat hotărarea să se studieze doar în anul I. S-a considerat că cei care doresc să înveţe o limbă străină pot să înveţe şi singuri.
Specializarea se acreditează după trei promoţii
A. M.: O mare temere a studenţilor de la Jurnalism este faptul că această specializare nu este acreditată. Este acest lucru o problemă pentru vitorii absolvenţi? Când se va reuşi acreditarea ?
A. P.: Nu este nicio problemă pentru studenţi. Specializarea se acreditează după trei promoţii. Această acreditare este o recunoaştere pe care o primeşte din partea A.R.A.C.I.S.-ului conform căreia sunt îndeplinite toate condiţiile de calitate, dar până atunci nu există niciun motiv de îngrijorare. Noi suntem autorizaţi de acelaşi A.R.A.C.I.S. că am îndeplinit criteriile si standardele de calitate şi le îndeplinim în continuare. Orice program de studiu trebuie să treacă obligatoriu prin aceste etape – de autorizare și apoi de acreditare.
Vom face o secţie de Publicitate
A. S.: Mai aveţi proiecte pentru înfiinţarea unor noi specializări?
A. P.: Da, vrem să facem o secţie de Publicitate, dar situaţia este delicată acum. În primul rând nu sunt bani pentru plătirea dosarului, în al doilea rând trebuie făcute angajări, iar posturile sunt blocate. Anul acesta universitar este foarte puţin probabil, sperăm ca anul viitor să reuşim. Trebuie să avem minim 2-3 oameni de specialitate, ori dacă posturile sunt blocate nu avem această posibilitate.
A. M.: Sunteţi doctor în filosofie, şeful Catedrei de Ştiinţe Politice, aţi publicat numeroase studii de specialitate şi articole, atât în limba română cât şi în alte limbi, aţi scris cărţi, ne-aţi reprezentat ţara in Ansamblul Regiunilor Europene, aţi adus contribuţii majore specialităţii dumneavoastră, aţi contribuit la crearea şi acreditarea diverselor specialităţi din cadrul diferitelor facultăţi ale Universităţii din Craiova şi multe altele. Mai există ceva pe plan profesional ce v-aţi dorit să realizaţi şi nu s-a materializat până acum?
A. P.: Pe plan profesional nu prea aş mai avea… Mă gândesc totuşi la această secţie de Publicitate pe care aş vrea să o înfiinţez. Aş dori ca ea să fie un an şi jumătate trunchi comun cu Jurnalismul, iar după aceasta studenţii să se împartă fiecare pe specializare – unii spre Jurnalism, alţi spre Publicitate. Astfel m-am gandit să le ofer posibilitatea să îşi găsească mai uşor un loc de muncă. Publicitatea, zic eu, este o specialitate care vine din urmă, e un domeniu unde încă nu sunt cadre pregătite. Din punct de vedere profesional, aceasta este dorinţa mea încă nematerializată. De asemenea, tot pe linie profesională, aș dori ca revista noastră de Științe Politice, ierarhizată de C.N.C.S.I.S. (Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior) în B plus, să fie inclusă în I.S.I. (Institute for Scientific Information). Prin aceasta am asigura o și mai mare cunoaștere și recunoaștere națională și internațională a muncii noastre de la catedra de Științe Politice și Jurnalism din Universitatea din Craiova.
Carti editate de Conf. univ. dr. AUREL PITURCA
Bazele Stiintei Politice
Doctrine Politice
Introducere in stiinta politica
Istoria Economiei Nationale